Paşoptiştii, Dumnezeu şi trei mari regi (5)

Atunci ori niciodată Primăvara lui 1866 a fost ultimul moment in care se putea naşte o Românie cu viitor. Locotenenta Domnească propune tronul principelui Filip de Flandra. Acesta refuză, însă chiar dacă ar fi acceptat  e greu de crezut că Napoleon III ar fi admis candidatura: principele era fiul unei Orleans (fiica lui Ludovic-Filip, regele…

Paşoptiştii, Dumnezeu şi trei mari regi (4)

Cei doi Cuza Ieri, vicepresedintele american a inclus in discursul său si un rezumat al povestirii despre Cuza şi ocaua mică. Era în manualele noastre de citire: Cuza merge deghizat prin târg şi prinde un negustor care folosea o greutate de cântar mai usoara. Cuza ar fi fost deci un luptător împotriva corupţiei. Din păcate,…

Republici retardate (12)

Am ajuns la finalul serialului în care am încercat să spun că republica nu a fost marele pas înainte în democratizarea popoarelor europene. Am lăsat pentru final exemplul paradigmatic pentru ilustrarea titlului: Republica Franceză. Şi putem urmări în paralel democratizarea Regatului Unit al Marii Britanii şi a Republicii Franceze. Preţul plătit în vieţi omeneşti este…

Republici retardate (11)

În postarea de ieri v-am pomenit despre ultima instaurare a republicii în Grecia. Vedem chiar în anii noştri falimentul acestei republici. Dar şi mai instructiv e să ne întrebăm de căte încercări au nevoie grecii pentru a înţelege că e ceva putred nu în Danemarca (de unde a venit acum 150 de ani regele George…

Republici retardate (10)

13. Roma, 12 iunie 1946. Nordul a votat republica. Sudul pentru menţinerea monarhiei. Republica pare să fi câştigat cu o marjă foarte mică. (Se poate spune că republica a câştigat – dacă a câştigat – datorită voturilor comuniştilor şi fasciştilor, care sunt la unison în privinţa răsturnării monarhiei!).Voturile sunt renumărate în multe circumscripţii. Guvernul, nerespectand…

Republici retardate (9)

“Sa punem intre noi fraternitatea si intelegerea si Dumnezeu ne va arata un conducator”, se spune în Mazurek dąbrowskiego, imnul naţional al Poloniei, dar asta nu insemna un consens silit; incredibil, dar adevarat, hotararile Seimului (Parlamentul Poloniei medievale) se luau doar prin consens; si mai incredibil pentru secolele XVI – XVIII, când in Europa înfloreau…