Ce zi o fi astazi?

Ploaie usoara de vara. Trei barbati bine dispusi de, sa zicem, 40, 50 si 60 de ani sunt stransi sub copertina statiei de autobuz si isi trec timpul schimband cateva cuvinte. 50: Ce zi o fi astazi? (arata spre steagurile arborate pe autobuze) 40: Da, am vazut steguletele, trebuie sa fie vreo sarbatoare… 60: Da’ ce sarbatoare sa fie? 50: Nu stiu, n-am auzit nimic la radio. 60: Daca ar fi 11 iunie as sti despre ce e vorba… (adresandu-se celui mai tanar) Stiti ce a fost la 11 iunie? 40: Ei, asta-i, credeti ca mai stiu? E mult de cand am terminat scoala, si nici atunci nu-mi pasa mie de astea… 60: 11 iunie 1948 – nationalizarea industriei… Vine autobuzul si toti trei urca. Mie nu-mi trebuie autobuzul. Asteptam doar sa treaca ploaia. Un moment am sperat ca omul care stia de 11 iunie va spune 11 iunie 1848, ziua proclamatiei de la Islaz. Atunci as fi spus ca da, uite, exista si oameni care tin la singura sarbatoare republicana autentica. Dar n-a fost sa fie. Comunistii reusit, se pare, sa lege definitiv 11 iunie de isprava lor cu nationalizarea. Macar ei au facut o treaba metodica din inventarea si intiparirea in mintile oamenilor a unor „sarbatori” ale republicii sovietice. Republicanii de azi sunt si mai lenesi si mai prosti cand e vorba de inventarea de zile de celebrare a republicii. 26 iunie a fost decretata ca zi a tricolorului, dar cine o sarbatoreste? Nici macar cei care au propus-o nu si-o amintesc decat in dimineata respectiva, cand vine seful de cabinet si le spune: „Azi, de la 12 la 12.30 aveti Ziua Tricolorului” Hai sa facem un test: Fara sa gugaliti, cand e ziua constitutiei? Dar a imnului national?

Anunțuri

Un gând despre “Ce zi o fi astazi?

  1. Regretatul jurist Eleodor Focşeneanu a făcut o observaţie foarte importantă: actuala Constituţie este rar citată cu ziua intrării ei în vigoare. Preşedintele Ion Iliescu a uitat, de fapt, să o promulge. „După aprobarea prin referendum, era necesară promulgarea (constituţiei) şi apoi publicarea ei din nou, pentru a face parte din legislaţia României.” (Focşeneanu, p.146) – lucru care nu s-a făcut. La şedinţa comună din 13 decembrie 1991 a Adunării Deputaţilor şi a Senatului („de ce nu s-a întrunit Adunarea Constituantă, căci Constituţia nu era aprobată?”, întreabă juristul), Biroul Electoral Central „proclamă aprobată prin referendum Constituţia României” (Monitorul oficial, nr. 250 din 14 decembrie 1991), dar el „nu avea această prerogativă şi nici nu putea să o aibă, nefiind un organ reprezentativ al puterii de stat, ci un organ auxiliar creat ad hoc, cu o misiune limitată (aritmetică) (Focşeneanu, p.145).
    @ Eleodor Focşeneanu, „Istoria constituţională a României (1859-1991)”, Humanitas, 1992

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s