Numărătoare inversă: 8…

… 8 uniri şi jumătate

Am citit recent câteva opinii uşor „îngrijorate” pe tema: „UDMR e de acord cu 10 Mai ca Zi Naţională a României”. Mie mi se pare o veste excelentă că UDMR a votat in corpore în Camera Deputaţilor pentru declararea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională. Înseamnă că poate fi găsit un simbol care să îi unească pe toţi cetăţenii României.

Faptul că simbolul este Ziua Regatului României nu mă miră. Faptul că sub Coroana României poate fi creat un spaţiu al concordiei e ilustrat de istoria celor 8 uniri care au dus la România Mare.

1. Unirea Ţării Româneşti cu Moldova a fost definitivată sub Carol I, principele străin care a fost aşa cum şi l-au dorit Divanurile ad-hoc, adică a pus capăt disputelor dintre marile familii şi a asigurat recunoaşterea internaţională a noului stat, dar a fost mult mai mult decât atât. A avut două foarte eficiente idei de unire deplină: prin cultură şi prin calea ferată.

2. Unirea Dobrogei cu România. Aici ne întâlnim pentru prima dată cu capacitatea dinastiei române de a-şi atrage fidelitatea cetăţenilor de alte etnii şi credinţe. Dacă nu mă credeţi, mai dati-mi un exemplu de moschee (oriunde în lume) care să poarte numele unui rege creştin. Exemplul meu este Moscheea Carol I din Constanţa.

3. Unirea Basarabiei cu România, pe 27 martie 1918, s-a făcut prin votul reprezentanţilor aleşi ai Republicii Democratice Moldoveneşti. Iar Basarabia s-a unit cu România la greu, când ţara era învinsă, şi, ca să parafrazez o expresie celebră, pierduse aproape totul în afară de onoare. Onoare pe care Regele Fedinand a păstrat-o şi atunci când a riscat un război în răsărit apărând cu armele dreptul românilor basarabeni la autodeterminare.

4. Unirea Bucovinei, prin votul Congresului General, la 28 noiembrie 1918. Au votat „pentru” şi reprezentanţi polonezi, germani şi ruteni.

5. Declaraţia de la Alba-Iulia, din 1 decembrie 1918, prin care românii din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească au cerut unirea cu Regatul României.

6. Unirea Banatului cu România a fost obţinută prin acţiunile armatei române împotriva republicii bolşevice maghiare dar şi prin acţiunea diplomatică a Reginei Maria la Conferinţa de Pace de la Paris. Nu trebuie uitată nici influenţa pe care Regina Maria o avea asupra Regelui Alexandru al Serbiei, viitorul său ginere, iar relaţia bună dintre suverani a contribuit mult la rezolvarea paşnică a diferendului sârbo-român în Banat.

7. Declaraţia de unire a şvabilor din Banat cu Regatul României, din 10 august 1919.

8. „Poporul săsesc din Transilvania se pronunţă, conform principiior de autodeterminare, pentru unirea Transilvaniei cu România”, la 8 ianuarie 1919. De altfel, oraşul Braşov i-a oferit Reginei Maria şi un cadou: Castelul Bran.

magro

A noua unire, cea a maghiarilor din Transilvania cu Regatul României, nu s-a produs la fel de explicit. Dar nici nu se poate spune că a existat o miscare iredentistă maghiară serioasă în Transilvania în perioada interbelică.

Aşa că eu mă bucur că maghiarii din România ar dori 10 Mai ca sărbătoare naţională la care să participe fără rezerve şi ei.

Numărătoarea inversă continuă până la 10 Mai.
Anunțuri

Un gând despre “Numărătoare inversă: 8…

  1. Pingback: Soluţia pentru „irendentismul ungar” prin revenirea la simbolurile tradiţionale | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s