Mihai al II-lea

La Craiova stau despărţiţi de 550 de metri şi 450 de ani. Şi uniţi prin faptă. Mihai, Marele Ban al Craiovei, primul domn al tuturor românilor şi Mihai, ultimul rege al tuturor românilor.

mii

Amândoi au un loc sigur în istorie. Iar Oltenia e un loc important în istoria amândurora.

Oltenia a fost pământul natal al Mihai Viteazul şi pământul pe care a crescut Nicolae Bălcescu, cel care a dat o formă memorabilă mitului istoric naţional al primei uniri a românilor (în Românii supt Mihai Voievod Viteazul, apărută postum, în 1861 – 1863).

Oltenia a fost locul sigur de refugiu pentru Regele Mihai în zilele de cumpănă din august 1944, atunci când România şi-a păstrat şansele de a exista ca stat graţie bravurii, lucidităţii şi credinţei acestui al doilea Mihai.

Oltenia s-a arătat astfel loială până la sfârşit dinastiei care a întemeiat România. La Severin pusese prima dată piciorul Carol I, la Calafat a dat tot Carol ordinul de a se trage primul foc în Războiul de Independenţă, pe Olt si-a chemat armata pentru a rezista unei eventuale ocupaţii ruseşti după acel război.

Cei doi mari voievozi se mai întâlnesc de câteva ori pe culoarele istoriei:

– În Biserica Mihai-Vodă din Bucureşti, ai cărei ctitori sunt amândoi; e demn de luat aminte că biserica a fost ridicată în 1594 de Mihai Viteazul ca urmare a unui legământ făcut în ziua cînd urma să fie executat de către Alexandru Vodă cel Rău şi a scăpat printr-o minune; în 1985, tot printr-o minune a scăpat de demolare biserica, renovată în timpul celei de-a doua domnii a Regelui Mihai.

mimv

– La Alba Iulia: amândoi au fost Mari Voievozi de Alba Iulia

– La Suceava: cetatea care i-a deschis porţile lui Mihai Viteazul în 1600 şi arhiepiscopia ortodoxă română care a redeschis prima uşile împărăteşti ale altarului Putnei pentru Regele Mihai, în 1992 de Sfintele Paşti.

Oltenia, Muntenia, Transilvania, Moldova.

Prea multe coincidenţe ca să fie doar coincidenţe. Pare mai degrabă o lecţie tainică de istorie profundă. Si dacă ne hotărâm să revenim la istoria profundă şi la România adevărată, ar fi frumos, poate, ca Majestatea Sa să primescă să fie Mihai al II-lea al României.

(Vecinii noştri bulgari au tinut cont şi de numerele ţarilor bulgari de acum o mie de ani – actualul rege Simeon II a avut un predecesor cu numele Simeon nu în dinastia de Saxa-Coburg, ci în secolul X, în timpul Primului Ţarat Bulgar)

Şi încă un lucru au în comun cei doi unificatori: au propus acelaşi mod de succesiune, neexcluzând fiicele. Ia citiţi aici scrisoarea lui Mihai Vodă către împăratul Rudolf  https://tiparituriromanesti.wordpress.com/

Zice aşa:

„† Mihail voevoda, domnul Țării Ardealului și al Moldovei și al Țării Rumânești, ce pohteaște de la cistitul împărat al Romei.[…]

Țara Moldovei să fie de moșie, fir pre firul lui, și pre feciori și pre feate,[…]

† Alta, pohteaște, în Țara Ardealului, Gherghinul și Ghelăul și Veciul și Făgărașul, cu tot ținutul și venitul lor, și, în Țara Ungurească, Hustul și Chiuivarul, cu ținutul și cu venitul, în cest chip de moșie și pre feate ca, de se va svârși sămânța feciorilor, să cază pre feate, ca să nu fie gonite den Ardeal.[…]

† Cum cetățile de pre margini, ce se vor slobozi den mâna păgânilor spre domnealui: Timișoara, Felnacul, Cenadul, Beșcherecul, Panciova, Berinul, cu toate ținuturile câte sânt pân în Dunăre, să fie moșie, fir pre fir, și pre feate […]”

3r

Mihai Vodă întâiul nu a fost lăsat de străini să întemeieze o dinastie română. Al doilea Mihai va fi împiedicat chiar de români?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s