Paşoptiştii, Dumnezeu şi trei mari regi (7)

Reginele şi ţara: Elisabeta / Carmen-Sylva

  • A fost o mare protectoare a culturii române. Când spunem George Enescu sau Nicolae Grigorescu ar trebui să îndreptăm un gând de recunoştinţă şi către  Regina Elisabeta.
  • A fost o promotoare foarte eficientă a imaginii României în Europa. Fără nicio exagerare, se poate spune că Regina României era, probabil, cea mai notorie consoartă regală.
  • A dus România între cele mai emancipate naţiuni în privinţa accesului femeilor la educaţie.
  • A iubit ţara şi oamenii şi a făcut cunoscute în lumea mare basmele, tradiţiile şi portul popular românesc. Ne putem întreba dacă iile ar fi supravieţuit până în secolul XX dacă admiraţia reginei nu ar fi creat o mişcare de redescoperire şi valorizare a costumului popular românesc.

Bilanţ: o identitate culturală românească, vizibilă între naţiunile europene.

(va urma)

Anunțuri

7 gânduri despre “Paşoptiştii, Dumnezeu şi trei mari regi (7)

  1. Urmaresc cu interes aceasta serie “Pasoptistii,…” si nu pot sa nu apreciez timpul si pasiunea pe care le dedicati pentru a nu ne face uitata istoria, cel putin acea perioada a istoriei pe care comunistii au falsificat-o atat de mult prin asidua munca de lamurire a maselor. Citesc acum o alta carte a lui Milan Kundera (de care am auzit prima oara, acum cativa ani, citind blogul lui Marius – ce pacat ca Marius a renuntat sa mai scrie despre carti!!!) in care scriitorul de origine ceha afirma atat de clar ca exterminarea popoarelor incepe cu stergerea memoriei. “Mai intai li se distrug cartile, cultura, istoria. Si vin altii care le scriu alte carti, le impun o alta cultura si le inventeaza o alta istorie”. “Epoca noastra e obsedata de dorinta de a uita, si pentru a-si satisface aceasta dorinta se inchina la demonul vitezei, grabeste pasul pentru a ne face sa intelegem ca nu vrea sa ne amintim de ea; ca este obosita de ea insasi; scarbita de ea insasi; ca vrea sa stinga flacara firava a memoriei”.

    Si pentru ca ati amintit de Nicolae Grigorescu, mi-am adus aminte de o frumoasa si calduroasa zi de primavera, in urma cu 4 ani, cand plictisita intr-un hotel din Bucuresti, asteptandu-l pe al meu sa se intoarca de la o conferinta, am luat trenul spre Campina si din gara orasului am pornit pe jos catre Casa Memoriala Nicolae Grigorescu, oprindu-ma sa admir fiecare casa, fiecare vila, “cu flori la feresti”. Si nu puteam sa parasesc Campina fara a vizita si Castelul Iulia Hasdeu, un loc cu o energie speciala, unde am petrecut vreo 2 ore pe o bancuta din gradina castelului citindu-l pe Orhan Pamuk. Pe voi, cei care locuiti in Bucuresti, la o ora distanta de Campina, si care n-ati vazut casa Grigorescu sau castelul Hasdeu, merita sa iesiti din casa intr-un weekend sa va luminati sufletul si sa va desfatati ochii in acest orasel care mie mi s-a parut rupt din basm. Pe acordurile baladei lui Porumbescu, priviti, va rog https://www.youtube.com/watch?v=gaZ9DntRS-8

    • Da, foarte bună idee, Câmpina…
      Fiindcă aţi amintit de Hasdeu, marele lui proiect al unui dictionar etimologic al limbii române a fost finantat dintr-o donaţie a lui Carol I (din pacate, Ethymologicum Magnum Romaniae a juns doar la litera B)

      • Interesant, n-am stiut… Multumesc. Daca ajungeti in Campina, mi-ar placea sa ne povestiti cum v-a placut locul, castelul Hasdeu si muzeul Grigorescu. Iar in legatura cu Marius, l-ati putea convinge cumva sa mai scrie despre carti? 🙂

  2. Pingback: “Paşoptiştii, Dumnezeu şi trei mari regi” (1-10) | Monarhia Salvează România

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s