Regat în 7 paşi (7): Dorinţa Regelui şi Voinţa Parlamentului

Constituţia din 1923 (sau o variantă actualizată a ei) fiind în vigoare, problema succesiunii se poate rezolva în două feluri:

A. Mihai I prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României (care cuprinde noile reguli de succesiune) şi Parlamentul  îl aprobă ca lege organică. Margareta de România este astfel acceptată drept Principesă Moştenitoare şi Custode al Coroanei României (exercitând prerogativele Regelui pâna la moartea MSR Mihai I)

B. Parlamentul nu aprobă noua regulă de succesiune şi constată că nu există un principe moştenitor eligibil conform art. 77 şi 78 alin 1 (Constituţia din 1923). Caz în care devine aplicabil art.78 alin 2

„Regele va putea indica succesorul sau dintr’o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79”

Cum Principesa Margareta este în linia de succesiune la tronul britanic, eu cred că îndeplineşte singura condiţie pusă de art. 78.

Altminteri, mi-e greu să cred că un Parlament care ar repune în vigoare Constituţia din 1923, ar vota de două ori împotriva dorinţei acestui mare rege, coborât direct din cartea de istorie.

Anunțuri

14 gânduri despre “Regat în 7 paşi (7): Dorinţa Regelui şi Voinţa Parlamentului

  1. Varianta A este exclusa. O abrogare a legii salice nu ar folosi decat unei principese nenascute Inca. Asta pentru ca dreptul de mostenire all fiului survine dela momentul nasterii in baza unei legi anterioare.
    Varianta B e perfect posibila. Dar in prealabil e necesara renuntarea LA tron a hohenzollernilor germani.Insa si asta s-ar putea obtine prin tratative directe intre partile interesate.

    • Stiti ca aberati. Prima parte a comentariului dvs este complet neiteligibila pentru mine (daca intelege cineva ceva sa-mi scrie si mie!). Despre Hohenzollerni am mai discutat in zeci de comentarii si nu am nimic de adaugat.

      • „Legea produce efecte numai pentru viitor, era nu are putere retroactiva.” Astfel, daca parlamentul va abroga legea salica la 1 decembrie 2014, pentru a se asigura continuitatea dinastica a regelui Carol I ,va intra in linia de succesiune o femeie care se va naste in 2015 sau ulterior; o femeie nascuta anterior abrogarii legii salice, nu are acest drept. La 30 decembrie 1947,parlamentul comunist a abrogat numai constitutia regala, nu insa si Statutul casei regale romane din 1884 care ,in ce priveste modul de succesiune LA conducerea acesteia ,produce efecte si astazi!
        Concluzionand, daca parlamentul Romaniei va indeplini dorinta dumneavoastra si va alege pe o fiica sau un nepot de fiica al regelui Mihai in pozitia de rege, acest lucru ar insemna Intemeierea unei No I Dinastii pe tronul Romaniei fara nicio legatura cu dinastia intemeiata de Carol I in 1866.

      • Iarasi comentati fara sa cititi. Daca ati fi citit noul statut al familiei regale ati vi bagat de seama ca vorbim nu despre o schimbare punctuala ci despre un nou statut, care stabileste succesiunea intr-o casa noua, Casa de Romania.
        Retroactivitatea n-are legatura cu subiectul. Pur si simplu depind de legiuitor termenele si conditiile de aplicare a unei legi. In Suedia si Danemarca s-a schimbat imediat ordinea de succesiune (atat principesa Victoria cat si principesa Margareta erau nascute cand a fost adoptat principiul primogeniturii fara preferinta de gen), in Marea Britanie, lista actuala de succesiune va ramane neschimbata, dar pe viitor nu va mai actiona principiul preferintei masculine.
        Puteti sa-i spuneti o dinastie noua, dar acest lucru s-a intamplat deja demult, cand Ferdinand a fost exclus din casa de Hohenzollern si a primit de la Parlamentul Romaniei dreptul de a purta in locul acelui nume pe cel de „al Romaniei”. Asa ca daca dinastia intemeiata de Ferdinand Intregitorul o considerati noua, pe mine nu ma deranjeaza.

  2. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

  3. Pentru a respecta adevarul istoric, regele Ferdinand NU a intemeiat o noua dinastie. Toti cei 4 regi au fost membrii aceleiasi dinastii iar ei pot fi mosteniti exclusiv de mostenitori in linie masculina dintre hohenzollernii Germani. A, daca parlamentul o va alege pe Margarita sau pe nepotul ei sau pe printul Charles etc , abia atunci am putea avea o noua dinastie.
    Din cate stiu, parlamentul nu a legiferat un nou statut al Casei regale a Romaniei. Cand acest lucru se va intampla,vom comenta. Deocamdata, singurul reper ramane statutul adoptat de parlament in 1884.

  4. Legea salica nu mai e aplicabila contravenind principiului egalitatii de sansa intre femei si barbati. Acesta a fost si motivul pentru care nu mai functioneaza in regatele europene.

  5. Nu e mai simplu, ca parlamentul sa se transforme in adunare constituanta, sau sa se aleaga o constituanta noua (juristii sun impartiti in opinii aici) si sa faca o constitutie noua, (luand ca baza pe cea din ’23, precum si Normele Fundamentale ale Casei Regale), si apoi poporul sa o voteze prin referendum? Si in cateva luni am putea avea monarhie constitutionala cu Regele pe tron, lasand prin mana, vointa si intelepciunea sa tara in directia cea buna?

    • Sigur ca e mai simplu. Am si scris ca daca am avea oameni de stat nici nu am mai discuta acum despre asta. Dar se pare ca nu avem. Si ca trebuie sa le reamintim constant cine este suveranul si pe cine reprezinta ei in Parlament

  6. .
    Aşadar, de ce sunt monarhist:
    1. pentru că naţiunea română a adoptat şi respectat monarhia şi nu este vinovată de dispariţia ei, după 66 de ani de existenţă;
    2. pentru că poporul român a avut încredere în opţiunile elitelor sale politice de la 1866 şi 1918;
    3. pentru că naţiunea română, în spiritul său, îşi doreşte un conducător suveran capabil să ţină sub control gâlceava politicienilor;
    4. pentru că Regele Mihai I a avut un comportament demn de întemeietorul dinastiei, Carol I, în toată perioada ultimilor 64 de ani, după abdicarea sa;
    5. pentru că, în opinia mea, monarhia, ca organizare statală cu rădăcini în mistica populară, poate reaşeza politicul în slujba naţiunii;
    6. pentru că momentul abdicării forţate a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, împarte modernitatea noastră, în două jumătăţi corespunzătoare creşterii şi descreşterii respectului României, în interiorul civilizaţiei europene;
    7. pentru că numai monarhia constituţională, în opinia mea, ne poate scoate din această lungă rătăcire postcomunistă.

    Nu-mi mai placeNu-mi mai place ·

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s