Art. 78: „Regele va putea indica succesorul”

arb

Art. 78. – In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s’ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul său dintr’o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.

Diagrama de mai sus vrea să spună ca nu mai există coborâtori din fraţii Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, în afara Regelui Mihai. Şi nu mai există încă din 1943, când Godehard-Friedrich, nepot al fratelui mai mic al Regelui Ferdinand a pierdut drepturile de membru al Casei de Hohenzollern prin contractarea unei căsătorii morganatice.

Dintre fraţii Regelui Carol I, doar Leopold a avut urmaşi. Anton a murit pe câmpul de luptă la o vârstă tânără (la Koniggratz, in 1866, anul in care Carol venea în România), iar Friedrich a murit in 1904, făra urmaşi.

Fiii fratelui mai mare al Regelui Carol au fost incluşi în linia de succesiune la tron atunci când a devenit evident că perechea regală română nu va avea urmaşi. Wilhelm a renuntat la drepturile sale în 1886; cum nu avea in acel moment copii, e clar că fii săi nu au fost niciodată în linia de succesiune.

Karl Anton, fratele mai mic al Regelui Ferdinand, a avut un singur fiu, iar acesta a fost urmat de Godehard-Friedrich, despre care am pomenit mai sus.

Carol II, fiul Regelui Ferdinand, a renunţat de 2 ori la dreptul de principe moştenitor. Nicolae, fratele mai mic al lui Carol II, a pierdut calitatea de membru al Casei Regale printr-o căsătorie morganatică.

În urma renunţării la tron a tatălui său, Mihai I a devenit succesorul bunicului său, Regele Ferdinand.

Aşadar, pentru determinarea succesorului Regelui Mihai se aplică art. 78 din Constituţia din 1923. Ceea ce mi se pare interesant e ca textul permite ca regele să desemneze succesorul, fără să mai facă referire la principiul salic (excluderea femeilor).

Iar Principesa Margareta îndeplineşte condiţia de a face parte dintr-o dinastie suverană în Europa: este în linia de succesiune la tronul britanic.

 

Anunțuri

18 gânduri despre “Art. 78: „Regele va putea indica succesorul”

  1. Succesorul LA tronul romaniei este seful casei princiare de hohenzollern-sigmaringen! Daca el sau barbatii din familia sa vor refuza tronul, va fi ales un print strain cu lista civila

    • Aratati-mi unde este pomenit in Constitutia din 1923 „seful familiei de Hohenzollern”. Se vorbeste doar despre fratii regelui Carol I si urmasii lor. Oricum, chiar si in ipoteza ca admitem ca urmasii lui Wilhelm, cel care a renuntat la tron in 1886, ar mai avea drepturi, poveste cu contesa Kalnoky nu tine – e casatorita cu un al patrulea in (presupusa) linie de succesiune!

      • Seful casei pr. Carol Friedrich a declarat public ca refuza tronul romaniei intrucat el trebuie sa duca mai departe traditia familiei in Germania.fiul sau idem. Urmatorul, Albrecht e batran si nu are fii. Deci primul eligibil este Ferdinand si sotia sa contesa kalnoky cu cei doi fii.

      • Tot nu mi-ati aratat unde este scris ca mostenirea revine sefului casei de Hohenzollern. In constitutie e scris „fratii MS regelui Carol I. Leopold, de exemplu, cel care adat linia de succesiune, nu era seful casei in momentul desemnarii; mai mult, ar fi putut sa nu fie niciodata seful casei de Hohenzollern, pentru ca i s-a propus la un moment dat tronul Spaniei. Drepturile de mostenire a titlului de principe de Hohenzollern nu sunt legate direct de succesiunea la tronul României.

      • „In lipsa de coboratori in linie barbateasca ai ms regelui carol I de hohenzollern-sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai ori coboratorilor acestora” . fara indoiala ,in 1866,LA redactarea textului constitutional, se cunostea ca persoana in cauza, printul Leopold este viitorul sef (Prinz fiurst) al casei princiare hoh-sigmaringen. Astfel ca in 1947, dupa abdicarea lui mihai, textul constitutional de mai sus e aplicabil automat sefului casei de hoh-sigmaringen ca descendent direct al Lui leopold

      • 1.Textul aplicabil este cel al Constitutiei din 1923, dupa ce ea va fi repusa in vigoare. Iar daca va fi pusa in vigoare, avem Rege (Regele Mihai), cel putin pâna cand Parlamentul va decide, cu formele legale prescrise de acea Constituţie, că tronul e vacant.Ceea ce ar fi posibil dacă ar considera că abdicarea valida.
        2. Dacă abdicarea nu este considerată validă, dar regele e considerat in incapacitate de a domni (de exemplu, pe baza „celebrului” argument al „vârstei înaintate”), atunci Parlamentul trebuie să instituie o Regenţă (din care pot face parte şi femei!)
        3. Dacă abdicarea nu este considerată validă şi regele e considerat capabil sa domneasca (mai precis, nu se introduce sau nu se valideaza in Parlament o motiune care sa constate incapacitatea), atunci regele are dreptul sa propuna si Parlamentul să accepte sau nu schimbarea regulilor de succesiune. Revizuirea articolelor relevante se poate face in parlament, cu o majoritate de 2/3, la o prezenta de cel putin 3/4.
        4. Dacă Parlamentul acceptă noile reguli, atunci linia de succesiune va cuprinde doar pe urmaşii Regelui Mihai, prin dreptul de primogenitura fara excluderea femeilor, dar cu preferinta masculina (similar cu Spania; toate celelalte monarhii europene au regula primogeniturii fara preferinta de gen). Linia de succesiune va deveni Regele Mihai – Principesa Margareta – Principesa Elena – Principele Nicolae, şi lista continua cu alte 7 nume (fiice si nepoti ai Regelui Mihai).

      • 5. E de remarcat că, daca Parlamentul accepta noul Statut al Casei Regale a României, orice legaturi dinastice cu Casa de Hohenzollern au fost întrerupte (in 2007)
        6. Dacă Parlamentul nu acceptă noile reguli, atunci va trebui să analizeze, conform textului Constitutiei din 1923, cum poate fi asigurata succesiunea. Va putea constata că nu exista, nici in Constitutia din 1923, nici in Constitutia din 1866 referirea „Casa de Hohenzollern” sau, cu atat mai puţin, la „Şeful Casei de Hohenzollern”.
        7. De altfel, numele de Hohenzollern-Sigmaringen apare in textul constitutionl doar de 2 ori (identic in ambele constitutii -1866 si 1923), de fiecare data pomenind de Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, deci e vorba strict de o identificare personala (asa cum regii Spaniei – până la 1700- erau Habsburgi, dar nu parte a Casei de Austria). Mai mult, regula de succesiune stabileşte o legatura personala specifica (fratii şi urmasii lor) cu Carol I, nu una institutionala cu „şeful Casei”.
        8. Regula succesiune mai pune o conditie importanta – „primirea Reprezentaţiunii Naţionale” (adica aprobarea parlamentului. Linia de succesiune a fost stabilita in anii 1880 prin patru legi speciale. Printul Wilhelm a renuntat la drepturi in 1886, cand inca nu avea fii. Fii sai si urmasii lor nu s-au aflat deci niciodata in linia de succesiune la tron, nici in 1914, nici in 1927, nici in 1947.
        9. Parlamentul ar putea deci constata ca nu mai exista, in afara Regelui Mihai, alti coboratori dintre fratii MS Carol I si sa-i permita Regelui sa propuna un succesor. Caz in care, repet, chiar si respectand litera Constitutiei din 1923, poate sa o propuna pe Principesa Margareta.
        10. Apoi Parlamentul poate, desigur, sa refuze aprobarea persoanei desemnate.

      • O mica precizare: Leopold a refuzat propunerea de a deveni rege al Spaniei in 1870. Legile speciale succesiunii ale succesiunii au fost adoptate in anii 1880, cand Leopold nu era inca „sef” si a rentuntat in favoare fiilor sai la dreptul de succesiune la Coroana României. Mai mult, alegerea a fost intotdeaun una ori-ori: daca acceptai succesiunea la Coroana României, nu mai putei fi vreodata „sef” al Casei de Hohenzollern (atentie si la religie!- copiii Mostenitorului Coroanei trebuiau crescuti in religia ortodoxa, iar Ferdinand chiar a fost excomunicat pentru asta)

      • Va raspund punctual: 1.o abdicare fortata sau nu, ramane abdicare, deci fostul suveran mihai nu mai are dreptul material, nici moral sa se mai adreseze parlamentului in aceasta calitate, din momentul publicarii actului de abdicare. 2. Casa princiara de hoh-sigmaringen nu era mentionata expres in constitutie, nefiind o institutie a statului roman, ci una straina; dar textul constitutional face trimitere la cel mai varstnic membru al acesteia din prima linie de succesiune astfel ca seful casei de hoh-sigmaringen decide cine va ocupa tronul romanesc ,el sau alt barbat din familia sa extinsa,in caz ca regele roman nu are un fiu care sa ii succeada. 3.parlamentul ar trebui sa fie chemat sa decida numai si numai in cazul intemeierii unei noi dinastii pe tronul romaniei prin aducerea printului harry al angliei , sau principesa Margareta de Hohenzollern , sau printul Paul ,sau cine mai vreti DVS…

      • 1. E parerea dumeavoastra. Dar chiar daca am considera ca este valabila abdicarea, republica nu a fost instaurata legal – abdicarea creeaza cel mult vacanta tronului, nu trecerea automata la republica.
        2. Insistati sa nu cititi textul constitutiilor – v-ar fi limpede ca „seful casei de Hohenzollern” nu are niciun rol; decizia apartine parlamentului român in toate etapele
        3. Cum v-am zis mai sus, parlamentul trebuie sa decida in toate variantele. Dar ca discutia sa aiba sens ar trebui ca prim pas sa restabileasca Constitutia din 1923…
        Pâna atunci, „ingrijorarile” securistilor „buni” cu privire la un al treilea fiu al unui print de Hohenzolern al carui bunic a renuntat la drepturile de succesiune la coroana Romaniei, coroana pe care tatii acelorasi securisti au trimis-o in exil, mi se par fara obiect…

      • De acord cu DVS: constitutia din 1923 trebuie neaparat restabilita. Apoi, parlamentul constatand ca ultimul rege al nostru nu a lasat descendenti de sex masculin, va trebui sa adreseze o invitatie printului Karl Friedrich de hoh-sigmaringen sa vina neintarziat in romania sa depuna juramantul ca rege .Daca printul Karl Friedrich sau ceilalti barbati din familia sa refuza tronul, abia atunci Parlamentul va putea declara tronul vacant si sa procedeze la alegerea unui print dintr-o dinastie domnitoare occidentala care poate fi chiar o femeie daca legile de succesiune din Tara respectiva permit acest lucru.

      • Parerea mea difera in trei puncte:
        1. Actualii descendenti ai Principelui Wilhelm (fiul cel mare al lui Leopold) din Casa de Hohenzollern-Sigmaringen nu au drept de succesiune, ca urmare a renuntarii lui Wilhelm din 1886. In plus, Casa de Hohenzollern a rupt in 1916 legaturile dinastice cu Casa de România; Parlamentul i-a acordat Regelui Ferdinand titlul „de România”; de remarcat că Regele Mihai, nu a purtat niciodata titlul de print de Hohenzollern-Sigmaringen; Constitutia României din 1923 nu stabileste deci nicio preferinta pentru Casa de Hohenzollern-Sigmaringen, ci numai pentru o linie de succesiune aprobata deja de Parlament, care la data promulgarii Constitutiei ii mai includea oar pe urmasii lui Karl Anton (fratele mai mic al Regelui Ferdinand).
        2. Abdicarea nu e valida. Cel mai simplu motiv (unul procedural) e ca actul in sine (redactat de comunisti) contine clauze neconstitutionale – de exemplu, „las poporului român libertatea de a-si alege noua forma de stat” e ceva regele nu putea sa faca; nu regele putea initia procesul de revizuire a Constitutiei, iar actul abdicarii nu are legatura directa cu forma de stat.
        3. Referitor la punctul de plecare al acestei discutii, nu imi este clar de ce era nevoie sa fie „infiltrat” Radu Duda. Ca sa previna ce?

      • Argumentul DVS ca renuntarea lui Wilhelm din 1886 s-ar repercuta a supra dreptului de succesiune la tron al descendentilor sai ,sufera de o fractura de logica… Pai, primul care a renuntat la dreptul de succesiune LA tron a fost tatal sau Leopold . Ori daca argumentul dvs ar fi fost valabil, atunci nici fiul sau cel mare Wilhelm nu ar fi avut la ce sa renunte si nici fiul sau mijlociu Ferdinand cel Leal nu ar mai fi avut ocazia sa devina rege si sa faca Romania Mare! In al doilea rand, Mihai a abdicat la 30 DEC 1947 si odata cu asta rolul sau istoric s-a incheiat pt totdeauna. In sfarsit, din 1996 incoace Mihai a acceptat in schimbul unor avantaje materiale pt familia sa, sa faca jocurile politice ale lui iliescu si voiculescu; IAR comunistii stiu ca fiicele lui Mihai si copiii lor nu au niciun drept la succesiunea tronului dar ii folosesc pe acestia pt a a-i tine LA distanta pe Hohenzollernii germani si implicit pt a amana „sine die” restaurarea monarhiei in romania

      • Dupa renuntarea lui Leopold, Parlamentul a acceptat ca fiii sai sa fie in succesiune la tronul Romaniei. Au existat patru legi care au stabilit succesiunea. Nu faptul ca a renuntat Wilhelm ii face neeligibili pe urmasii sai, ci faptul ca nu erau nascuti in momentul renuntarii. Nu a existat o lege speciala care sa-i reintroduca in linia de succesiune.
        Ma scuzati, dar eu nu reusesc sa vad logica dumnevoastra cu voiculescu, iliescu si securistii patrioti.
        A propos, se pare ca sunteti de aceeasi parere cu comunistii ca „fiicele lui Mihai si copiii lor nu au niciun drept la succesiunea tronului”
        Sunteti comunist?

  2. Pingback: un tn[r ]n expansiune | Dialog cu Mine Insumi

  3. Eu nu stiu de ce ne legam de constituitia din 1923 ce nu mai exista ca nu mai avem monarhie. In ziua de azi a fost facuta o alta constitutie monarhica adaptata vremurilor actuale, din cate stiu este facuta de avocatul Piperea. Sa nu uitam ca acum 50 de ani femeile nu aveau nici drept la vot, legea salica fiind o lege anacronica ce numai coprespunde vremurilor actuale. Monarhiile se modernizeaza si se adapteaza vremurilor. Imi doresc o romania cu o regina ca Margareta sau un rege ca Nicolae deact presedinti de mucava ce de 25 de ani nu fac nimic. Incet-incet romanii se desteapta si monarhia creste an de an. Sa ne amintim 10 ani in urma ca nici nu puteai sa te declari monarhist, iar azi multa lume este monarhista chiar si multi republicani si-au dat seama ca la noi republica este un fiasco. In prezent procentulmonarhistiloreste in jur de 35% dupa sondaje, 22% fiind nehotarati, iar monarhia este pe trend crescator si republica scade…

    • Cu tot respectul, cred ca e important ca primul pas sa fie restabilirea Constitutiei din 1923, iar daca vrem o alta, sa o o faca o Adunare Constituanta aleasa conform prevederilor Constitutiei din 1923. Altminteri, eu cred ca e foarte putin de revizuit la constitutia din 1923. La capitolul Drepturi si libertati e net superioara celei actuale, de exemplu. Drepturile electorale ale femeilor sunt prevazute in Constitutia din 23 pe baza deplinei egalitati – aplicarea principiului urma sa fie stabilita de puterea legiuitoare prin legea electorala; acest lucru s-a intamplat deja prin decretul-lege semnat de Regele Mihai in 1945.

      • Perfect de acord, dar ar trebui eliminata legea salica si ar trebui un referendum daca vrem sa pastram aceea constitutie. Daca adoptam o constitutie noua bazata pe cea spaniola, atunci legea salica este din start eliminata. Din pacate trecerea la monarhie se poate face in ziua de azi numai cu referendum caci altfel nu am fi recunoscuti de marile puteri, chiar daca republica s-a instaurat fara referendum. Ideea cu adunarea constituanta nu este rea, dar nu cred ca ar fi aprobata si de marile puteri pentru a fi reconoscuti. Suntem in ue si nato si numai cu referendum putem schimba lucrurile. Nu vad acest parlament obez cu 600 de parlamentari ca ar fi de acord sa se transforme in adunare constituanta. La cum merge treaba acum se pare ca in 2016 cand a promis ponta referendum, numarul monarhistilor va depasi cu siguranta peste 50% din electorat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s