Capcana „schimbării mentalităţii”

Nu cunosc pe cineva pe care să nu-l fi auzit măcar o dată vorbind despre „schimbarea mentalităţilor” ca despre o condiţie prealabilă a oricărei transformări cu adevărat pozitive în societatea românească postdecembristă.

Ni s-a dat ca temă (pe 20 de ani mai întâi, apoi, invocând celebrul exemplu al Ieşirii din Egipt, ni s-a cerut să mai rătacim încă 40 de ani prin deşert), de către filosofi improvizaţi ai „mentalităţilor” (pe care tot ei le creaseră), să luminăm poporul şi abia apoi sa cerem schimbări politice mai consistente.

„Acum nu e momentul” a fost refrenul anilor „90. În timp ce noi ne ocupam de luminarea poporului, ei se ocupau cu „politica realistă”. Şi ştiau foarte bine că nu avem şanse de reuşită prin amânarea acţiunilor politice decisive: schimbarea mentalităţilor vine în urma, nu înaintea schimbării comportamentului politic.

De altfel, comuniştii şi urmaşii lor politici ştiu asta cel mai bine. Iata o mostră de acţiune politică care duce (în două generaţii!) la „schimbarea de mentalitate”. Zicea primul-ministru Petru Groza în şedinţa din 30 decembrie 1947:

„Acum, potrivit Constituţiei, odată cu încetarea monarhiei, trebuie instituită o regenţă. Cum, însă noi suntem oameni politici, care înregistrăm realităţile, avem formele noastre şi trebuie să desvăţăm pe oameni să tot vorbească despre rege şi despre regenţă, am hotărît ca acest organ să fie numit Presidiumul Republicii Populare Române.”

E timpul să acţionăm. Dacă e să vorbim, să vorbim mai mult despre prezent şi viitorul imediat, decât despre trecut (idilizând) sau despre un viitor mereu amânat (pănă când vor fi îndeplinite toate condiţiile ideale).

Câteva sugestii:

1. Pentru că politicienii nu vor să-si asume nici macar revizuirea art. 152,  ANRM să pună în dezbatere publică (aşa cum a promis în 10 noiembrie 2013) proiectul unei noi Constituţii, având la bază Constituţia României din 1923 (cea care a fost nesocotita în 1947, la schimbarea regimului, aşa cum aţi văzut în citatul de mai sus)

2. Organizarea unor manifestaţii de proporţii de 10 Mai – putem să facem ca 10 Mai sa fie sărbătoare naţională fără aprobare de la poliţie!

3. Să milităm pentru un NU categoric faţă de oricare nouă constituţie republicană – nimic bun nu se va întemeia pe minciună.

4. Să scriem şi să vorbim mai mult despre convingerile noastre monarhiste, si nu doar în cercurile în care acest lucru e de bonton.

5. Să direcţionăm resurse către Fundaţia Principesa Margareta.

Hai să (ne) dăm ocazii de schimbare a comportamentului şi să-i lăsăm pe „ei” (profitorii republicii sovietice şi postsovietice) să încerce să menţină „mentalitatea” republicană. Eu cred că ei nu mai pot pentru că nu mai au cu ce. Nu mai au destule tancuri, iar gulaş-comunism s-a sleit de multă vreme.

Anunțuri

3 gânduri despre “Capcana „schimbării mentalităţii”

  1. Reblogged this on tudorvisanmiu and commented:
    Sugestii: 1. Proiect constituţional pe modelul din 1923; 2. Manifestaţii de proporţii de 10 mai; 3. Militarea împotriva unei noi constituţii republicane; 4. Răspândirea convingerilor monarhiste; 5. Sprijinirea materială a Fundaţiei Principesa Margareta.

  2. Pingback: Un antrenament util | Regatul RomÂniei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s