„Tradatorii” de la Alba-Iulia

Noi, romani si unguri,

Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic.

Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.

Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.

Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.

Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.

Budapesta, 16 iunie 1989

Declaratia de la Alba-Iulia (extras)

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Națională proclamă următoarele:

• Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

• Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
• Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, județe ori parlament.
• Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
• Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potențarea producțiunii.

• Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Națională dă expresie dorinței sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip, ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale.

Alba – Iulia, 1 decembrie 1918

Regele Mihai a fost acuzat ca ar fi aprobat Declaratia de la Budapesta si ca si-ar fi dat astfel acordul la dezmembrarea statului român. Am reprodus integral Declaratia de la Budapesta. Scrie clar acolo ca frontierele nu sunt puse in discutie. Cat despre isteria legata de autonomie … daca Regele Mihai a tradat interesele nationale, atunci puneti-i pe lista tradatorilor de neam si tara si pe autorii Declaratiei de la Alba-Iulia, care au propus, la 1 decembrie 1918, mai multa autonomie pentru maghiarii din Transilvania decat autorii Declaratiei de la Budapesta.

De altfel, nu intamplator, cei care tipa „tradare” sunt urmasii ideologici (si adesea si biologici) ai celor care i-au intemnitat si ucis pe marii patrioti din generatia Unirii. Daca securistii sunt „aparatorii integritatii teritoriale a  României”, atunci ramâne cum au stabilit organele de securitate, ca urmatorii banditi sunt dusmani ai poporului:

• Iuliu Maniu, in 1918 presedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, mort in penitenciarul de exterminare de la Sighet
• Iuliu Hossu, episcop greco-catolic, membru al Consiliului Dirigent, cel care a citit Declaratia de la Alba-Iulia, a petrecut ultimii 22 de ani in inchisorile comuniste.
• Silviu Dragomir, participant la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 si secretar al acesteia,  detinut fara judecata in inchisorile comuniste timp de 5 ani
• Ion Flueras, lider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), mort in inchisoarea de la Gherla
• Daniel Ciugureanu, fruntas al Partidului National Moldovenesc si unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu Romania, presedinte al Consiliului de Ministri al Republicii Independente Moldovenesti (care s-a unit cu România la 27 martie 1918), mort in penitenciarul de exterminare de la Sighet.

Lista e mult mai lunga. Datorita activitatii „patriotice” a Securitatii. Care s-a ingrijit ca multi dintre ei sa nu aiba nici macar o piatra de mormant.

Iar noi inca inghitim lectii de patriotism de la ei.