Loteria presedintilor

Un argument pe care republicanii il folosesc adesea e acel al „loteriei nasterii”.  Adica, intr-o formulare frusta: „ce te faci daca esti obligat sa dai puterea unui rege incapabil, doar fiindca s-a intamplat sa se nasca print mostenitor?”

In emisiunea „Intre bine si rau” din 12 noiembrie, acest argument le-a fost servit pe tava de moderatorul Liviu Mihaiu  celor 3 republicani aflati in platou. Paradoxal, nici unul dintre acestia nu a vrut sa foloseasca aceasta minge la fileu, batand campii despre Carol al II-lea.

Daca as fi fost in echipa regalista (altminteri, foarte precisa in lovituri), as fi returnat  sec: Carol al II-lea este cea mai neispirata ilustrare a argumentului „loteriei nasterii”. Pentru ca nu a devenit rege in virtutea dreptului din nastere, la care renuntase in mod oficial, ci printr-un act al unui parlament care pierduse busola.

Iar daca ar fi fost un rege legitim, nu „loteria nasterii” ar fi fost problema: Carol Caraiman a fost un om cu o inteligenta superioara, care avut cei mai buni profesori, dar nu a avut sansa de a creste intr-un mediu politic salubru si nici sansa, ca rege, de a fi tinut in limitele constitutionale de oameni politici cu convingeri democratice ferme.

De fapt, chiar in timp ce vorbeau despre Carol II, republicanii erau de acord intre ei ca nici macar el nu ilustreaza argumentul, dar continuau sa vorbeasca pentru a nu fi nevoiti sa ajunga la marele paradox: loteria e a presedintilor nu a regilor.

Poate cineva sa spuna cine va fi ales la anul? Dar peste 5 ani? Si ar fi chiar absurd sa intreb: cine se va prezenta la alegeri peste 10 ani? Deci nu stim nimic despre presedintele de peste 10 ani. Stim insa, cu mare probabilitate, cine ar putea fi regina sau regele de peste 10, 20 sau 30 de ani. Iar pe viitoarea regina o cunoastem de 24 de ani – mai mult decat pentru oricare dintre candidatii la presedintie de anul viitor.
Preferam sa alegem in continuare  intre necunoscuti sau incepem sa reflectam la posibilitatea de a fi reprezentati de oameni care cresc sub ochii nostri, traindu-si toata viata la vedere?

Anunțuri

5 gânduri despre “Loteria presedintilor

  1. Dragă domnule Ghenea,
    Articolul dvs., cu o temeinică bază istorică, mi se pare superb 🙂
    Pentru că tot aţi amintit de emisiunea „Între bine şi rău” despre monarhie, ce părere aveţi referitor la afirmaţiile fostului prim-ministru Petre Roman de acea emisiune:
    «Acuma fac o apreciere politică: cred că, dacă într-un fel sau altul (şi, să fie clar, nu este niciun fel de critică, ci doar încerc să fac un arc peste timp ca să mă refer la ziua de astăzi), Regele Mihai I şi în general deci monarhia ar fi reuşit să contribuie cu ceva la căderea cu o oră mai devreme a dictaturii comuniste, probabil că ar fi fost şi soluţia post-ceauşistă. N-a fost să fie aşa» (de la minutul 15:53)
    Am înregistrat secvenţa (care mi se pare mai degrabă o gafă penibilă) aici: https://www.youtube.com/watch?v=yhByu8DRZas

    • Domnul Petre Roman mi s-a parut cel mai penibil in toata emisiunea respectiva.
      N-a reusit nici macar cat Ion Iliescu sa -si ceara scuze pentru decembrie 1990.
      Mai mult, a zis prostia pe care tocmai ati mentionat-o. Cum e posibil sa pretinzi ca ai facut mai mult pentru schimbare decat Regele? Unde era Petre Roman in 20 decembrie 1989? Nu cumva asculta la Radio Europa Libera mesajul Regelui Mihai? Unde era Petre Roman in 18 ianuarie 1990? Nu cumva era prim-ministru intr-un guvern care tolera si chiar incuraja contramanifestatii impotriva partidelor istorice sub deviza „IMGB face ordine (cu bate si geamuri sparte)”? Nu cumva chiar in acea zi, de razboi civil nedeclarat, a venit in tara Principesa Margareta, care, de atunci, de 24 de ani s-a dedicat exclusiv Romaniei? Nu cumva in acei ani teribili, in care se striga „moarte intelectualilor” (imi pare bine ca nu va puteti aminti acele timpuri), Principesa Margareta a fost un punct de sprijin pentru cei ce mai credeau intr-o Romanie democratica si prospera?
      Si in iunie 1990, ce facea domnul Roman? Tot prim-ministru si tot complice la scufundarea Romaniei. Ce facea Regele Mihai? Incerca sa-i convinga pe americani sa nu abandoneze Romania.
      Jenant, domnule Roman!
      Domnul Roman are totusi dreptate intr-un punct: regele nu era „solutia postceausista”. Ei erau. Regele era solutia postcomunista si postsecurista.
      In rest, domnul Roman nu a adus niciun argument prorepublica. Mai precis, a lasat sa se inteleaga ca monarhia ar fi trebuit sa faca dovada ca e o alternativa. Adica republica se poate bizui in continuare pe argumentul initial: divizia Tudor Vladimirescu (comisar politic: Valter Roman).

      • Sunt total de acord cu argumentele dvs., mai ales cu ultimul: Regele era şi este soluţia POST-COMUNISTĂ.
        Pe mine m-a surprins cel mai mult faptul susţinut de domnul Roman, că tatăl lui, Valter Roman, i-a spus „adevărul” despre monarhie şi despre Regele Mihai (despre perioada 1944-1947 şi despre abdicare, despre cum a plecat etc.), pentru că, chipurile, tatăl lui, de altfel mare securist, ar fi vrut să-i transmită fiului său adevărul istoric. Mie, unul, mi se pare neverosimilă o asemenea imagine.

      • A fost un recital de minciuni. Valter Roman era din gruparea Pauker, era moscovit („Romania libera” de la Moscova – va dati seama ce gluma sinistra!), a fost parte la fraudarea alegerilor din 46 (si sunt sigur ca i-a spus-o fiului cu mandrie de agent cominternist eficient) a fost implicat direct abdicarea fortata si a fost directorul Editurii Politice in care se publicau cartile care propagau minciuna rafinata (aceea care amesteca minciuna grosolana printre cateva doze de adevar trei sferturi, bine filtrate politic). Eu insumi aveam varsta dumnevoastra atunci cand citeam (si credeam!) cartile scoase la Editura Politica pentru ca „istoriile” mincinoase alternau cu Toffler, Toynbee, Chomsky si altii (Toynbee era, desigur, scurtat drastic si selectiv, iar Chomsky, ni se spunea in prefata, se refera la limbajul alienat din societatea capitalista!)

  2. Pingback: Vaca sacra si restauratia asiriana | Dan Ghenea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s